Dragă Nicoleta,
Atunci când ne-am cunoscut mi-ai recomandat să îl rog pe Sfântul Efrem să îmi găsească serviciu, aşa că din seara următoare am luat cartea cu noile sale minuni “Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou, tămăduitorul trupurilor şi al sufletelor” şi m-am pus pe treabă. Aveam de gând să mă rog 40 de zile la Sfântul Efrem aşa că mi-am dozat cartea citind în fiecare seară două, trei minuni şi apoi acatistul. Am făcut asta două seri, iar a treia zi am primit un telefon pentru un interviu în vinerea din acea săptămâna.
Menţionez că sunt în căutarea unui loc de muncă de aproape doi ani şi nu am fost chemată la nici măcar la interviuri, pentru că am o pauză mare în C.V., de patru, cinci ani cu concediile maternale, iar de vreo doi ani pentru că nu am găsit pur şi simplu, un serviciu. Bineînţeles că nu îmi mai încăpeam în piele de bucurie şi eram convinsă că este de la Sfântul şi că voi lua interviul. M-am prezentat deci cu mare încredere. Postul era de casieră, pentru un program de şase ore la o drogherie dintr-un complex comercial unde puteam ajunge cu uşurinţă. Pentru început mi se părea un post foarte potrivit.
Interviul a decurs grozav, una dintre doamnele care puneau întrebări chiar mi-a spus că mă admira pentru că am întreprins diferite activităţi handmade în perioada în care nu am lucrat şi că nu am renunţat să muncesc în acest timp. (Mie nu mi s-a mai întâmplat asta în timpul unui interviu.)
Mi-au zis că dacă am luat acest prim interviu voi fi sunată a două zi până la ora 12.00. Am făcut iar acastistul şi m-am pus pe aşteptat. Ora 12.00 a venit şi a plecat iar eu nu am primit niciun telefon.
Mi-a trecut prin cap că era sâmbătă şi poate doamnele nu şi-au dat seama, dar cum magazinul avea program în week-end eram convinsă că m-ar fi putut suna. Am fost necăjită tot week-endul, dar m-am gândit că poate Sfântul s-a răzgândit şi că poate acest job nu ar fi fost până la urmă unul potrivit. Duminică am făcut din nou acatistul şi m-am culcat. Luni dimineaţă au sunat de la drogherie: mă aşteptau la interviu pentru marţi. Ce bucurie pe mine să văd că ceea ce simţisem era adevărat!
Am mers şi mai binedispusă, pregătindu-mă şi mai mult să-l impresionez pe managerul zonal. Când am început interviul, cea care spunea că mă admirase şi managerul m-au pus pe mine să întreb ce aş vrea să ştiu despre program, activitate, etc, etc. La sfârşit abia am înţeles că acest interviu fusese doar de formă, doamnele de acolo dorind să fie sigure că pentru mine este clarificat ceea ce am de făcut şi că jobul este al meu. Acum aştept să mă sune pentru a-mi spune de ce acte am nevoie pentru a încheia un contract iniţial pe 9 luni. Jobul s-a dovedit a fi chiar mai aproape, magazinul în care voi lucra este la 15 minute de mers pe jos de casa mea.
Ecaterina (ianuarie 2016)
