luni, 23 ianuarie 2017

Sfântul Efrem cel Nou, grabnic-ajutătorul celor întristaţi

Cartea editată de Asociația "Sfântul Nicolae și Sfântul Efrem cel Nou", cu mărturii primite de adresa asociației și publicate și pe acest blog: www.seintamplaminuni.blogspot.com
Acum câteva luni, când am primit în dar de la colega mea cartea ,,Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou, tămăduitorul trupurilor şi al sufletelor”, treceam printr-o perioadă foarte grea. În familie mea erau foarte multe certuri, în special între soţul meu şi tatăl meu, atât de grave, că au culminat cu alungarea din casă a bărbatului meu. Tot atunci, mama mea avea o problemă de sănătate şi se simţea destul de rău, iar copilaşul meu de doi anişori era foarte agitat. Din cauza acestor necazuri eu am căzut în depresie şi plângeam tot timpul. Simţeam cum sufletul mi se rupe în bucăţi, iar în casă pluteau încordarea, nervozitatea, ura, teama şi tristeţea.

Sosind într-o după-amiază acasă, copilaşul meu încă dormea, iar în timp ce îl priveam, am simţit o nevoie imensă să citesc din cartea Sfântului Efrem, primită în dar. O citeam cu atâta poftă şi plină de speranţă! nd am sfârşit acatistul Sfântului, am simţit o uşurare în suflet. În tot timpul când citeam, îl rugam pe Sfântul Efrem să aranjeze lucrurile în familia mea ca totul să revină la normal. Sfântul m-a ascultat...  Şi cât m-a ascultat minunatul Sfânt Efrem cel Nou! Tatăl meu şi soţul meu s-au împăcat, mama mea şi-a rezolvat problema de sănătate, iar eu şi copilul meu eram bine.

Este minunat Sfântul Efrem! Îi mulţumesc că mi-a fost alături şi sper că-mi va fi şi de acum inainte.

Poate nu a fost o minune mare, însă acest ajutor primit din partea Sfântului, pentru mine a însemnat enorm. Mi-a dat putere să cred că nu suntem singuri şi mi-a arătat că atunci când te afli în necaz, dacă nu disperi şi îţi menţii nădejdea în Dumnezeu, atunci El nu te va lasa.
Domnul să ne miluiască pe noi, toţi păcătoşii!
Alina T.
Bucureşti, iunie 2016

Rugăciunea te salvează chiar și când ești pe marginea prăpastiei


Oameni buni, scriu aici pentru că eu, o mare păcătoasă, mă simt datoare să mulţumesc Bunului Dumnezeu, Preacuratei Fecioare Maria, Sfinţilor Nectarie, Efrem cel Nou, Fanurie, Pantelimon, Mina, Ioan Rusul, Sfintei Cuvioase Parascheva, Sfântului Mucenic Ciprian, Părintelui Ilie Lăcătuşu şi Părintelui Arsenie Boca pentru mângâierea și ajutorul pe care le-am primit.

Au fost multe minunile pe care le-am văzut în viaţa mea, dar le redau aici pe cele concludente. Nu o spun spre laudă, ci spre a le face cunoscute.

Maica Domnului m-a salvat de la înec

Acum mulţi ani, eram la mare într-o ţară străină, împreună cu o prietenă bună. Era chiar15 august, ziua Adormirii Maicii Domnului. Eu ştiam să înot, dar din marea liniştită  au venit deodată valuri mari care m-au tras în larg şi m-au băgat la fund de mai multe ori. Mă aflam pe o plajă publică, fără salvamar, dar la ceva distanţă era o plajă a unui hotel şi uneori salvamarul făcea câte o tură şi pe plaja noastră. nd credeam că nu mai pot, m-am uitat spre soare şi m-am rugat la Maica Domnului să mă salveze.

Imediat a mai venit un val şi credeam că e ultima oară când mai ies la suprafață, dar atunci am văzut salvamarul cu încă două persoane care au ajuns la mine incredibil de repede şi, vă spun sincer, valurile care înainte mă trageau în larg, acum ne împingeau spre mal. Este incredibil ce mi-a fost dat să trăiesc!

Maica Domnului mi-a salvat fratele, după ce a căzut de la etaj

Altădată, fratele meu a păţit un mare necaz, a căzut de la etajul doi şi s-a lovit inclusiv la cap. A fost inconștient minute bune. Când a venit dimineaţa de la spital bandajat la cap era foarte afectat, schimbat.

Am fugit la biserică şi m-am rugat în faţa icoanei Maicii Domnului cu lacrimi, în genunchi, fără să îmi pese cine mă aude. nd am revenit acasă, dormea liniştit şi părea mai senin. S-a recuperat în câteva luni, nu a avut nimic la cap, au fost doar nişte dureri de picioare de care a scăpat. Putea să rămână paralizat sau cu sechele grave. Slavă lui Dumnezeu şi Maicii Domnului! Aici trebuie să precizez că am promis Maicii Domnului că fac o serie de rugăciuni pe care nu le-am făcut, aşa cum am promis sau că mă las de fumat şi nu am respectat. Multe necazuri au venit apoi peste mine, dar în final tot Ea, cea bună, şi-a întors faţa spre mine!

Un semn de Sus în cumpăna vieții

Acum câţiva ani m-am îmbolnăvit şi eram în spital, abia la începutul infernului prin care am trecut. Deşi nu părea atunci să fie aşa grav, am simţit în sinea mea că nu se rezolvă atunci imediat. M-am rugat Maicii Domnului să nu mă lase să zac prin spitale, dacă trebuie să trec prin necazul acela mai mult timp, că nu rezist, ci să mă lase să duc pe picioare orice problemă. Şi aşa a fost!

Au urmat trei ani lungi de chin şi depresie: nu mai puteam să mănânc decât anumite legume şi fructe, pentru că orice altceva îmi provoca alergie şi mi se umfla gâtul riscând să mă sufoc, mă duceam la Urgenţe de două-trei ori pe lună. În perioada aceea am fost la multe mănăstiri, mai ales în anul 2015.

La Sfânta Mănăstire Prislop, la Părintele Arsenie Boca, am fost cam de şase ori. Penultima dată m-am rugat de dimineaţă până după-amiază timp de câteva ore şi Părintelui, şi Maicii Domnului, şi Sfântului Nectarie, şi Sfântului Efrem cel Nou să îmi dea un semn. Stăteam la coadă, sărutam crucea şi mă aşezam lateral, mă rugam şi tot aşa... Spre seară, exact înainte să cobor, a venit imediat lângă mormânt un preot cu o cruce şi a zis: ,,Să binecuvântăm domnişoara!" Şi eu am zis: ,,Ce înseamnă asta, că trebuie să sărut crucea?" Şi el a răspuns: ,,Da, noi venim din Grecia acum de la moaştele Sfântului Nectarie. Am atins această cruce de Sfintele Moaşte. Sfântul Nectarie m-a vindecat acum patru ani de ciroză şi am fost să Îi mulţumesc".

O vacanță nesperată



Uite aşa mi-a dat semn Sfântul Nectarie, dar nu s-a oprit aici, ci în decurs de maximum o lună mi s-a ivit posibilitatea, fără să planific dinainte, să merg în vacanţă în Grecia, inclusiv în pelerinaj. Am putut să rămân şapte zile pe Insula Eghina şi să mă închin de mai multe ori la Sfintele Moaşte. Am ajuns şi la Sfântul Efrem cel Nou. A trecut un an de atunci şi mă simt mult, mult mai bine, au început să se întâmple şi lucruri bune în viaţa mea: mi-am găsit de muncă, un loc bun, mai mult decât mă aşteptam, un bărbat care mă iubeşte, mai mult decât speram, iar cu sănătatea stau mult mai bine.

La Sfânta Mănăstire din Insula Eghina sunt două maicuţe românce. Cu una am apucat să vorbesc şi mi-a zis că tot în 2015, în februarie, a venit o româncă tânără care plângea încontinuu pentru că avea cancer la colon. Apoi, în luna mai a revenit să îi mulţumească Sfântului Nectarie pentru că se vindecase: în martie fusese la control şi nu se mai vedea nici urmă de tumoare, dar au preferat să o opereze să fie siguri şi tot nu au găsit nimic. Era vindecată!

Sfântul Fanurie, ocrotitorul celor care se îngrijesc de cei sărmani



Nu în ultimul rând aș vrea să scriu și despre faptul că există biserici unde se citește o dată pe săptămână acatistul Sfântului Fanurie şi dacă duci o pâine săracilor timp de nouă săptămâni şi îţi pui o dorință la Sfântul Fanurie, el ţi-o îndeplinește.

Am făcut asta de mai multe ori şi mereu am observat cel puţin o îmbunătăţire. În ultimele două dăţi am rugat-o pe mama să se ducă întâi pentru fratele meu, pentru că nu reuşea să găsească un loc de muncă: în câteva săptămâni a plecat în străinătate şi a găsit un loc bunicel. Apoi am rugat-o să ducă pâinici pentru mine, să-mi găsesc un serviciu bun: în maximum patru-cinci săptămâni s-a ivit o posibilitate să plec în străinătate unde mai fusesem demult şi am găsit un loc bun de muncă.

Foarte mult m-a ajutat şi am auzit că unii şi-au putut cumpăra casă sau au reuşit să aibă un copil abia după ce s-au rugat Sfântului Fanurie, mare ajutător.

Mai sunt multe semne minunate pe care le-am primit în viaţa mea, deşi nu sunt vrednică de ele. Am promis Maicii Domnului că o să povestesc tuturor despre ajutorul primit, şi Sfântului Nectarie, şi Sfântului Efrem şi nu reuşeam, ba chiar uitasem. Mă bucur şi sunt recunoscătoare că am reuşit astăzi să îmi fac datoria!

Iartă-mă, Doamne, şi îţi mulţumesc că nu mi-ai mai dat încă un ,,bobârnac" din cauză că uit de îndatoririle mele când mi-e bine şi îmi aduc aminte la greu!

Alina D.,
Iulie 2016